Antibioticele, incotro ?

penicillium_glabrum   Cine nu a avut de a face in viata sa cu antibioticele ?

Fie ca erau comprimate, fie prafuri, fie injectabile – unele foarte dureroase ! Personal am avut de a face cu ele cand am fost mic, cu peste 40 de ani in urma, in urma unui Reumatism poliarticular acut… Un an de Moldamin (o injectie pe saptamana, dureroasa rau!) si apoi din cauza ca nu mai suportam am luat 4 ani, zilnic, comprimate de Penicilina V.  Pe urma am mai facut ocazional, tot cand eram mic, injectii cu vestita Penicilina G ! Cine a facut injectii cu Penicilina G stie ca nu e prea placut…

PenicillinCa tot vorbim de Penicilina (C9H11N2O4S), nu putem sa nu vorbim despre cel care a contribuit in mod hotarator la descoperirea acesteia,  in 1929, bacteriologul scotian Sir Alexander Fleming (1881-1955), laureat al Premiului Nobel pentru Fiziologie si Medicina pe anul 1945. Descoperirea Pencilinei a fost probabil cea mai mare descoperire a secolului trecut in domeniul medicinei, descoperire care a contribuit la salvarea a sute de mii de vieti prin stoparea infectiilor mortale provocate de rani sau boli. Sigur ca de atunci aceste medicamente antimicrobiene s-au diversificat, ajungandu-se in zilele noastre la peste 15 clase de antibiotice in ceea ce priveste structura chimica.

Singura mare problema, sesizata chiar de catre Fleming, este aceea ca bacteriile pot dobandi rezistenta la antibiotice. Bacteria, cea mai veche forma de viata, a invatat pur si simplu sa reactioneze la antibiotice inca de la inceput, mai ales ca acestea au intrat in contact cu fungii din mucegaiuri cu foarte mult timp in urma. Bacteriile, ca toate fiintele vii, doresc sa supravietuiasca, indiferent de mediul in care se afla si tocmai de aceea sunt obligate sa se apere.

Pe scurt, mecanismul prin care bacteriile isi dezvolta rezistenta la antibiotic este foarte simplu.

In momentul in care acestea sunt atacate de antibiotice incep sa genereze diferite raspunsuri de ordin chimic. Rezistenta la antibiotic se capata in decursul a catorva generatii de bacterii. Dar sa nu va ganditi ca asta dureaza foarte mult ! La multe specii de bacterii o viata dureaza cca 20 min, iar in cateva saptamani si-au rezolvat aceasta problema  !!!

De obicei, substantele antimicrobiene pentru a anihila o bacterie trebui sa patrunda in ea prin modalitati diferite, trecand de membrana, ca invelis al acesteia – o membrana pentru bacteriile Gram-pozitive si doua membrane pentru bacteriile Gram-negative. Bacteria pentru a evita aceasta patrundere incearca sa-si modifice in permanenta permeabilitatea membranelor, reusind sa blocheze partial sau total intrarea substantei antimicrobiene. Aceasta modificare a permeabilitatii membranei este rezultatul modificarii structurii chimice a acesteia, de multe ori ajungandu-se la impermeabilitatea acesteia ceea ce conduce la o rezistenta totala in fata unor tipuri de antibiotice.

In cazul in care substanta antimicrobiana a trecut, intr-un fel sau altul, de membrana sau membranele bacteriei, aceasta din urma incepe sa-si modifice structura interna, dezvoltand procese chimice de dezactivare a antibioticului.  Curios este ca de multe ori antibioticul nu este doar dezactivat ci devine chiar hrana pentru bacterie !

O alta arma extrem de ingenioasa a bacteriilor o reprezinta pompele de eflux, care sunt mai eficientele la bacteriile cu o singura membrana (Gram-pozitiv), care au rolul de a expulza antibiotice care au trecut de membrana. Bineinteles ca si aceste pompe de eflux s-au dezvoltat foarte mult adaptandu-se la o gama mare de substante antibiotice.

Este o lupta laborioasa la nivel celular incredibila pentru mintea umana !

O alta problema a antibioticelor in lupta lor cu bacteriile o reprezinta capacitatea bacteriilor de a transmite informatiile cu privire la structura chimica a atacatorului si altor bacterii. Cu alte cuvinte, desi au o viata foarte scurta, reusesc in timp util sa se invete una pe alta ! Ba mai mult, bacteria odata ce se afla in prezenta unei catitati extrem de mici de antibiotic isi va spori imediat capacitatea de invatare si mai ales de transmitere a informatiilor deja invatate, ajungandu-se la situatia in care odata dobandita rezistenta la antibiotic o bacterie va transmite informatiile la toate formele de bacterii cu care intra in contact, acestea devenind deja „invatate”. Aceasta situatie este des intalnita in spitale, unde bacteriile au astfel „sansa” de a-si dezvolta rezistenta.

Si ca sa fie totul complet, bacteriile rezistente au tendinta de a se specializa, ajungandu-se la o rezistenta completa si totala la antibiotice, asa cum aprecia Eric Patrik Skaar de la Universitatea Vanderbilt.

Acum problema cea mai grava pentru noi, oamenii, este ca utilizarea antibioticelor pe scara larga au obligat bacteriile sa-si formeze rezistenta, indiferent de mediul in care se dezvolta. Aceastea, cu rezistenta deja dobandita,  patrund in corpul uman prin diferite cai: apa, mancare – in special carnea de origine animala, peste etc, toate tratate cu antibiotice, in special din motive comerciale.

Acum ca am explicat, foarte pe larg, modul de dobandire a rezistentei  bacteriilor in fata antibioticelor de sinteza, putem judeca si singuri ca la un moment dat acest joc se va termina in favoarea bacteriilor ! Deja vedem ca, in cazul multor infectii, numarul antibioticelor care pot distruge diferite bacterii sunt in scadere. Acest lucru se poate vedea foarte usor si probabil multi dintre noi am apelat la aceasta metoda, numita antibiograma, prin care, intr-o cultura in vitro se determina rezistenta bacteriei fata de un antibiotic.

Atunci ne intrebam ce este de facut ?

O varianta, care nu poate fi primita, ar fi sa nu mai folosim antibioticele o perioada foarte mare de timp, 30-50 de ani, tocmai ca generatiile viitoare de bacterii sa „uite” informatiile acumulate… Este lesne de inteles ca pretul ar fi foarte mare !

La acest moment, indiferent ce antibiotic mai descoperim, in scurt timp, pe baza procesului descris sumar mai sus, bacteriile isi vor forma rezistenta. Chiar daca la acest moment antibioticele se bucura de un succes foarte mare, asa cum afirma Brad Spellberg, acestea au devenit victima propriului succes, rezistenta bacteriana crescand exponential.

Deci singura alternativa impotriva bacteriilor raman plantele, forme de viata mult mai inteligente decat substantele de sinteza, creatia mintii umane ! Asa cum spuneam mai sus, bacteriile sunt capabile, in inteligenta lor primara, sa determine in foarte scurt timp structura chimica a substantei atacatoare, luand si masurile in acest sens.

In cazul substantelor antimicrobiene pentru administrare interna provenite din plante, structurile chimice sunt mult mai complexe in comparatie cu cele de sinteza, ingreunand foarte mult astfel capacitatea de invatare si adaptare a bacteriilor. Pe de alta parte nici plantele, in inteligenta lor, la fel de primara, nu stau degeaba si isi adapteaza in permanenta structurile chimice interne in functie de bacteriile cu care intra in contact.

Cu siguranta razboiul dintre bacterii si antibioticele din plante este castigat la acest moment de acestea din urma ! De aceea, in zilele noastre plantele sunt o alternativa viabila in lupta pentru combaterea bacteriilor care au devenit rezistente la medicamentele de sinteza.

Nu puteam sa inchei fara sa spun ca exista foarte multe plante care au un potential antimicrobian demn de luat in seama. Dintre cele care se gasesc la noi, fiind si foarte cunoscute si la indemana oricui, enumar urzica (Urtica dioica), rostopasca (Chelidonium majus), busuiocul (Ocimum basilicum), cimbrul (Satureja Montana), salcia (Salix alba), coriandrul (Coriandrum   sativum), nucul (Juglans regia), usturoiul (Allium sativum) si multe altele.

Totusi nu trebuie sa uitam ca scopul principal este vindecarea bolii si suferintelor omului si de aceea cele doua sisteme de lupta impotriva bacteriilor, cel clasic, cu substante de sinteza si cel naturist, unde substantele antimicrobiene provin din plante, trebuie sa coexiste si sa se completeze reciproc atunci cand este cazul.

Acest articol nu se doreste a fi un indemn la renuntarea folosirii antibioticelor de sinteza ci are scopul de a informa ca in anumite situatii atunci cand acestea nu mai pot face fata exista varianta folosirii antibioticelor din plante.

Chiru Ioan Alexandru,
Giurgiu, 25.05.2016

====================================================================================

Continutul articolului nu poate fi reprodus fara acordul nostru, dar atunci cand simtiti nevoia, in cazul in care gasiti o informatie care credeti ca este utila, puteti distribui link-ul acestui articol sau adresa site-lui, respectiv http://www.herbalmed.ro !

====================================================================================

Un raspuns la articolul Antibioticele, incotro ?

  1. admin spune:

    Si ca tot am vorbit de rezistenata bacteriilor, cititi articolul din link-ul de mai jos, sa vedeti unde se poate ajunge !
    http://www.agerpres.ro/sanatate/2016/05/27/infectiile-cu-bacterii-foarte-rezistente-la-antibiotice-primul-caz-semnalat-in-sua-declanseaza-semnalul-de-alarma-la-g7-12-28-13

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

error: Continutul acestui site este protejat ! Daca doriti sa reproduceti pasaje din acest articol luati legatura cu administratorul site-ului.